Înțelegerea proceselor biologice ce determină apariţia conștiinței este considerată de mulţi oameni de ştiinţă drept frontiera finală a științei.

În ultimul deceniu, o comunitate de oameni de știință a studiat problema conștiinței și a obţinut informații importante cu privire la diferențele dintre activitatea creierului în starea de conștienţă și în starea de inconștienţă.

Cu toate acestea, nu există încă un acord în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la faptul dacă avem sau nu o teorie care să explice cu adevărat cum apare conştiinţa în urma activităţii creierului.

Teoria informației integrate (IIT-Integrated information theory) a câștigat recent atenția și sprijinul unor eminenți neurologi. Această teorie afirmă că orice obiect fizic are un anumit nivel de conștienţă, chiar dacă unul extrem de scăzut. Unii susținători ai acestei teorii pretind că au dedus o formulă matematică prin care se poate calcula gradul de conștienţă al oricărui lucru, chiar și a unui iPhone.

Aceste afirmații sunt controversate și, din nefericire, ele subminează potențialele progrese privind înţelegerea conştiinţei care ar rezulta pe baza acestei teorii.

ConștiințaCredit: Shutterstock

Teoria informațiilor integrate se bazează pe două afirmaţii de bază cu privire la natura experiențelor noastre conștiente. În primul rând, fiecare experiență conştientă pe care o avem este doar una dintre numeroasele experiențe posibile pe care le-am putea avea. În al doilea rând, toate aspectele ce caracterizează percepţia conştientă a realităţii (culori, texturi, prim-plan, fundal) sunt experimentate simultan.

În consecinţă, teoria informațiilor integrate susţine că activitatea creierului asociată cu conștiința trebuie să fie mereu în schimbare şi caracterizată de diferite modele specifice care sunt o consecinţă a comunicării între diferite regiuni ale creierului.

Aceste afirmaţii stau la baza teoriei informațiilor integrate și, într-o anumită măsură, cercetătorii chiar au reușit să le testeze. De exemplu, într-un experiment cercetătorii au analizat activitatea cerebrală în urma unui stimul magnetic transcranian, provocat de o bobină de inducţie plasată deasupra capului ce generează un câmp magnetic.

Răspunsul creierului la acest stimul magnetic a fost înregistrat cu ajutorul unor electrozi plasaţi pe scalpul participanților la experiment. În stare de conştienţă răspunsul creierului s-a răspândit pe scară largă sub forma unei activităţi cerebrale complexe. În schimb, în stare de anestezie generală sau de somn, răspunsul creierului nu s-a răspândit prea departe de bobina de inducţie, iar activitatea cerebrală a fost mult mai simplă.

Aceste rezultate susțin teoria informațiilor integrate. Ele demonstrează că atunci când suntem conștienți fiecare regiune a creierului se ocupă de sarcini diferite şi că toate regiunile creierului comunică între ele.

Până aici toate bune şi ar fi minunat să putem folosi această teorie pentru a afla mai multe despre conştiinţă. Prin urmare, s-a încercat găsirea unei formule care să stabilească nivelul de conștiență, ceea ce a generat o controversă în rândul specialiştilor.

Pe baza teoriei informațiilor integrate s-a susţinut că se poate deduce o formulă care cuantifică cantitatea de informații pe care o conține un anumit obiect. În acest context, prin informație se înţelege ce se poate prezice despre trecutul și viitorul obiectului în cauză pe baza aspectului său din prezent.

De exemplu, înregistrăm tensiunile electrice de la o mulţime de neuroni din creier și pe baza acestora verificăm dacă putem anticipa activitatea cerebrală din trecut şi viitor.

Este uşor de înţeles că încercările de a găsi o formulă a gradului de conştiență au generat numeroase probleme teoretice și practice. S-a propus de altfel o astfel de formulă, dar care nu funcționează. Există numeroase cazuri în care această formulă nu oferă un răspuns clar, iar prelucrarea datelor complexe ale creierului uman cu ajutorul acesteia ar dura mult prea mult.

Unii cercetători cred că această formulă matematică, care cuantifică nivelul de conştiență, ar trebui îmbunătăţită pentru moment. Pe de altă parte, cercetarea experimentală a conștiinței înregistrează progrese, astfel încât nu ar fi o idee rea să ne concentrăm atenţia deocamdată doar asupra ei.

Cu toate acestea, avem nevoie de o teorie a conştiinţei pentru a înțelege rezultatele experimentale, iar teoria informațiilor integrate reprezintă o promisiune în acest sens.

Cum rămâne însă cu afirmaţiile conform cărora orice obiect ar putea avea un nivel de conştiență? Putem lua în serios această afirmaţie? Trebuie să fim foarte atenți cum ne exprimăm, deoarece a vorbi despre linguri conștiente nu ne ajută cu nimic.

Dacă ar exista modele matematice plauzibile ale conștiinței, dar care nu ar putea fi testate, atunci nu ar exista niciun motiv justificat să mai creăm încă unul similar. Deocamdată nu există niciun astfel de model matematic al conştiinţei şi doar un număr restrâns de cercetători au studiat această problemă.

Teoria gravitației a lui Einstein a fost deosebit de convingătoare, chiar înainte de a putea fi testată.

Teoria informațiilor integrate nu este încă convingătoare pentru un matematician bine informat, dar ea este cea mai promițătoare teorie care abordează bazele conștiinței.

Traducere şi adaptare după Why we need to figure out a theory of consciousness

Sursa articolului