Se poate face RECURS ÎN ANULARE atât în cazul celor ACHITAŢI, cât şi a celor CONDAMNAŢI. Unde e favorizarea CORUPŢILOR?

0
32


„Nimeni, în frunte cu Tudorel Toader, nu explică situaţia. Acesta a lansat ideea unei ordonanţe, privind completurile de 5, duminică seara la o televiziune. Pe parcursul intervenţiei, Tudorel Toader nu a explicat în termeni minimi juridici, pe înţelesul tuturor, că este vorba despre o modificare a unui paragraf dintr-un articol al noului Cod Penal, capitolul căii extraordinare de atac. Modificare prin care, în cazul completelor alcătuite ilegal, termenul până la care pot fi introduse recursuri în anulare, de la primirea motivării, creşte de la 10 zile, la 5 ani.

Tudorel Toader nu a precizat că în cazul recursului în anulare există o situaţie în care se poate depune pe termen nelimitat recurs în anulare. Precedentul există. Ordonanţa nu ar face altceva decât să dea posibilitate celor care se consideră nedreptăţiţi de sentinţa definitivă dată de un complet de 5 să depună cerere de recurs în anulare. Această cerere nu duce automat la o schimbare în situaţia autorului. Ea trebuie să treacă prin trei instanţe, dintre care ultima ar relua procesul, de la apel, de la zero. În toate cele trei instanţe este doar voinţa judecătorului de la Înalta Curte, a unor complete tot de 5, dar legale, voinţa cu care ordonanţa nu are nicio legătură. Mult mai important, ordonanţa ar da posibilitate DNA să facă recurs în anulare pentru toate sentinţele considerate de DNA nefavorabile instituţiei. Se poate face recurs în anulare atât în cazul celor achitaţi, cât şi în cazul celor condamnaţi la mai puţini ani decât a cerut DNA”, a spus Ion Cristoiu, pentru Mediafax.

„Nu numai atât, în cazul în care se admite reluarea procesului, lucru nu de la sine înţeles deoarece sunt două instanţe care decid reluarea sau nu a procesului, tot la Înalta Curte, tot la completul de 5, procurorul, ca parte a procesului, poate cere sporirea pedepsei pentru cei care au depus recurs în anulare. Am serioase îndoieli că toţi cei care au trecut pe la completele de 5 din 2014 au chef să le fie reluate procesele”, a completat Cristoiu.

Întrebat dacă ordonaţa ar putea schimba situaţia achitărilor în mari dosare ale DNA, jurnalistul a răspuns: „Da, posibilitatea de a depune recurs în anulare şi acceptarea reluării procesului nu au nicio legătură cu fondul sentinţei, cu probele administrate, argumentele procurorilor şi ale avocaţilor. Este vorba despre un viciu de procedură. În ansamblul procesului care va fi reluat nu se schimbă nimic, decât că procesul va fi judecat de un complet de 5 tras la sorţi, alcătuit tot de judecători de la ÎCCJ, inclusiv cei care au fost doar numiţi. Am serioase îndoieli că dacă un judecător de la ÎCCJ, care a nimerit într-un complet de 5 prin desemnare, acum va fi amabil cu cel care i-a contestat decizia. DNA va face recurs la toate şi vor considera că achitările au fost rezultatul completelor ilegale. DNA poate spune că a avut bilanţul pe care l-a avut pentru că achitările sau pedepsele mai mici sunt rezultatul completului ilegal de 5”, a declarat jurnalistul pentru Mediafax.

Jurnalistul Ion Cristoiu a criticat, pe blogul său faptul că există o nouă manipulare “Cică OUG în cazul completelor de cinci ar favoriza infractorii”.

Textul integral:

„Ultimele zile au fost marcate de ceea ce un istoric al clipei ar numi Scandalul declanşat de un anunţ făcut de Ministrul Justiţiei Tudorel Toader într-o intervenţie prin telefon duminică seara la România Tv. Citez după cum urmează:

„Am pregătit un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru repunerea în termen a tuturor celor care au fost condamnaţi de către completuri nelegal constituite şi vor putea face contestaţie în anulare, repuşi fiind în termen prin ordonanţă, iar instanţa în complet legal constituit îi va judeca şi dacă vor fi vinovaţi vor plăti, dacă nu vor fi vinovaţi, sigur, nu există temei să plătească. Deci asta este o primă şi imediată măsură. A mai declarat Curtea neconstituţional şi constituirea sau încheierea acelor protocoale. Aşteptăm motivarea deciziei Curţii, vedem dezlegarea pe care o vor da judecătorii constituţionali şi funcţie de care probabil, repet, probabil vom proceda în aceeaşi măsură, să le dăm posibilitatea juridică legală să verifice dosarul, să fie contestat, să verifice dacă urmărirea penală a fost făcută pe probele legale din Codul de Procedură Penală sau a fost făcută pe lîngă procedură penală, pe bază de protocoale şi de către organe judiciare care nu sunt abilitate în urmărirea penală”.

Acest fragment din intervenţie a stârnit în România un vuiet de proteste.

Toţi slujbaşii sub acoperire ai Sistemului s-au pus pe urlat, fluierat şi tropăit în semn de protest. Esenţa acuzaţiilor se întâlneşte în reacţia USR, un partid care ne dovedeşte că sergenţii majori mesianici stau prost cu nervii: „Dragnea scapă de condamnarea în dosarul Referendumul. Alături de el, toţi corupţii condamnaţi de ÎCCJ în ultimii cinci ani.”

După cum am mai scris, ipoteza de lucru a politrucilor băştinaşi, indiferent că sunt la putere sau în opoziţie, constă în credinţa că românii sunt lesne de dus de nas, pentru că iau de a gata clişee, pe care le asumă fără a fi rumegate. Atacurile la adresa OUG doar anunţate de Tudorel Toader se bazează pe această credinţă. La confruntarea cu viaţa, cu realitatea, acuzaţiile în genul celor lansate de USR, se fac praf şi pulbere.

Să ne întoarcem, aşadar, la realităţi!

Realităţile stau cam aşa.

Din 2014, ca urmare a unei hotărâri a Colegiului ÎCCJ completele de cinci au fost alcătuite în chip ilegal şi antidemocratic prin tragerea la sorţi a patru dintre cei cinci membri, al cincilea, şeful Completului, luat dintre nomenclaturiştii Înaltei Curţi, fiind numit.

Despre această hotărâre am scris la un moment dat pe cristoiublog.ro: „În 2013, s-a adoptat Legea nr. 255/2013 prin care se modifica Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea prevedea următoarele:

Completul de judecată de cinci de la ÎCCJ se trage la sorţi. Toţi cei care urmează să participe, inclusiv ştabii ÎCCJ, se supun acestei proceduri în acord cu imaginea Justiţiei de persoană oarbă. Sorţii pot decide componenţa unui anumit complet. Sorţii pot decide până la urmă dacă un acuzat e sau nu trimis la puşcărie. Potrivit Legii, dacă sorţii nimeresc într-un complet un ştab, acesta devine automat şeful completului. Prevederea era aiurea. Prin ce e mai bun un ştab de judecători decât un judecător pur şi simplu de la Înalta Curte? Prin nimic. Ba chiar dacă ne gândim bine, un judecător pur şi simplu e mult mai bine pregătit şi mult mai onest profesional decât un ştab din Justiţie.”

Pe 7 noiembrie 2018 CCR, constatând un conflict între Parlamentul României pe de o parte şi ÎCCJ pe de alta, a decis că din 2014 compunerea completelor de cinci a fost ilegală. Înalta Curte, instanţa călăuzitoare a magistraţilor din România s-a pretat la o găinărie.

Urmările practice ale deciziei CCR au vizat în primul rând componenţa completelor de cinci existente. Aşa cum a cerut express CCR, completele au fost refăcute prin tragere la sorţi.

Pentru a preîntîmpina cazurile de condamnări nedrepte, Noul Cod de procedură penală stipulează posibilitatea contestaţiei în anulare. După cum spune şi termenul, împotriva hotărârii penale definitive fiecare dintre cele două părţi – inculpatul sau procurorul – poate cere anularea sentinţei şi reluarea procesului. Pentru a limita cererile de contestaţie în anulare, considerată o cale extraordinară de atac, legiuitorul a enumerat cazurile în care se poate face contestaţie. Dar chiar şi dacă sentinţa se înscrie în aceste cazuri, contestaţia în anulare nu poate fi făcută la orice distanţă în timp de momentul sentinţei, ci doar până la 10 zile de la data „când persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere”.

Noul Cod de procedură penală prevede la articolul 426 că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:

La literea d se prevede acest caz:

„d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate.”

Decizia CCR spune limpede că completele de cinci nu au fost compuse potrivit legii. Cei care au sentinţă definitivă dată de astfel de complete pot face contestaţie în anulare.

Cum completele de cinci din 2014 sunt de genul celor care s-au compus în chip ilegal, condamnaţii la completele de cinci pot depune contestaţie în anulare. Nu toţi, ci doar cei care au luat cunoştinţă într-un termen de 10 zile. Cei care au avut acest noroc – Elena Udrea, Dan Şova, Alina Bica, spre a da doar câteva exemple – au făcut cerere de contestaţie în anulare. Potrivit art. 430 din Noul cod de procedură penală:

„Până la soluţionarea contestaţiei în anulare, instanţa sesizată, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere.”

Aşa se explică spectaculoasele eliberări din decembrie 2018. Aşa cum arată articolul suspendarea e valabilă până la soluţionarea contestaţiei în anulare. Aceasta deoarece după depunerea cererii o primă instanţă examinează în principiu admisibilitatea cererii. Această primă instanţă poate admite sau nu constestaţia, Judecarea propriu zisă are loc însă în cadrul unei a doua instanţe. În acest caz, contestaţia poate fi respinsă, sau admisă. Dacă e respinsă inculpatul se întoarce în închisoare. Dacă e admisă, potrivit articolului 432, „instanţa desfiinţează prin decizie hotărârea a cărei anulare se cere şi procedează fie de îndată, fie acordând un termen, după caz, la rejudecarea apelului sau la rejudecarea cauzei după desfiinţare”.

Decizia CCR a ridicat o problemă, o mare problemă de justiţie socială, de dreptate într-o lume democratică. Din 2014, completele de cinci ilegale au dat multe sentinţe definitive. Acestea ar da dreptul condamnaţilor, dar şi al procurorilor la contestaţie în anulare. Noul cod de procedură penală limitează drastic această posibilitate. Se înţelege că e o chestiune de viaţă şi de moarte pentru o societate democratică, o măsură prin care toate sentinţele completelor de cinci din 2014 până acum să poate fi supuse contestaţiei în anulare.

Repet ce-am spus mai sus. Posibilitatea de depunere a unei contestaţii în anulare nu înseamnă albirea condamnaţilor sau în cazul procurorilor condamnarea celor achitaţi. Înseamnă doar dreptul de a avea şi ei un proces echitabil. Din câte se vede, pînă la scăparea de sentinţă e drum lung. Drum de trei momente procesuale, din care al treilea – reluarea procesului – se poate solda cu confirmarea sentinţei contestate. La acest drept fundamental, democratic, s-a referit Tudorel Toader când a anunţat OUG pe baza Deciziei CCR din 2018.

Luni dimineaţa, într-o conferinţă de presă ad-hoc, Tudorel Toader a reamintit o prevedere a Noului cod de procedură penală în privinţa contestaţiei în anulare:

„Eu m-am referit la toate cauzele pronunţate, definitive, de către complete nelegal constituite şi nu doar la cauzele în care cei judecaţi au fost condamnaţi. Toate. Condammnaţi sau achitaţi, procesul derulat, desfăşurat în faţa unor complete nelegal constituite vor trebui să urmeze acelaşi regim. Prin urmare, sigur, o anumită stare de aşteptare, să spun aşa, pot avea cei condamnaţi în speranţa că în contestaţia în anulare se poate ajunge la o altă soluţie, dar în opinia mea pot şi trebuie să fie preocupaţi şi cei care în complete nelegal constituite, de către complete nelegal constituite au fost achitaţi. Cine poate face contestaţia în cazul acesta? Sigur că nu cel achitat, pentru că el n-are interesul. Dar cine? Cel care l-a trimis în judecată, adică procurorul, că a fost procuror de la DNA sau de la o altă structură. Nu ştiu. Dacă sunt mai multe cauze în faţa unor complete pronunţate, de complete nelegal constituite în care s-au pronunţat achitări sau condamnări. Şi unii, şi alţii, repet, trebuie să aibă dreptul la accesul la un proces echitabil. Toţi vor fi repuşi în aceeaşi situaţie, toţi, unde se va face contestaţie vor fi rejudecaţi de către complete legal constituite”.

Şi procurorii DNA pot cere recurs în anulare şi pot obţine asta dacă sentinţa de care sunt nemulţumiţi – achitare sau pedeapsă mai mică – a fost dată de un complet de cinci.

Unde e favorizarea corupţilor?”

Foto: Hepta





Sursa articolului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here