Cel mai cunoscut produs românesc la nivel internațional este marca Dacia care, anul acesta, sărbătorește 50 de ani de existență. De-a lungul vremii, pe poarta fabricii de la Mioveni au ieșit modele care au scris istoria automobilistică de la noi. Totuși, au existat și eșecuri despre care s-a scris și s-a vorbit prea puțin. Iată câteva dintre proiectele pe care Dacia nu le-a mai continuat.

Au fost perioade în care mașinile break nu erau atât de căutate ca astăzi. În anul 2003, inginerii de la Mioveni scoteau pe piață Dacia Solenza, iar câteva luni mai târziu își încercau norocul cu Solenza Break. Un eșec, întrucât automobilul nu a intrat niciodată în producția de serie. De fapt, nici nu era o Solenza break în adevăratul sens al cuvântului, ci o Solenza cu un hatchback mai mare. Dacia Solenza a fost fabricată până în anul 2005, atunci când locul i-a fost luat de Logan.

Dacia Sport MD87 a apărut la finele anilor ’80. Acesta era un automobil sport dezvoltat de inginerul Nicolae Cosmescu și era modificat dintr-o Dacia Sport. Automobilul-prototip avea faruri escamotabile, o adevărată revoluție a vremii. Motorul mașinii era dispus central și câteva elemente erau inspirate de la Ford Corvette și Ford Mustang. Dacia Sport MD87 nu a fost niciodată produs în serie din cauza unui conflict intern între Cosmescu și șeful său. De unde vine denumirea prototipului? 87 reprezenta anul în care automobilul ar fi fost lansat, iar inițialele veneau de la „Monica“ și „Dragoș“, numele soției, respectiv fiului inginerului.

O altă necunoscută marca Dacia este D6 Estafette, unul dintre cele mai rare modele asamblate la Mioveni. De fapt, Dacia Estafette este prima autoutilitară fabricată vreodată de Automobile Dacia. Aceasta era inspirată după modelul din Hexagon Renault Estafette. Modelul a fost asamblat în România între anii 1975 și 1978, fiind realizate doar 642 de exemplare. Chiar dacă nu există nimic oficial în acest sens, se pare că Dacia D6 Estafette ar fi fost interzisă de Elena Ceaușescu.

Dacia Convertible este proiectul inginerilor de la UAMT Oradea. Dacia Convertible era făcută dintr-o Dacia 1310. Aceasta a fost proiectată şi omologată pentru a fi produsă într-o serie limitată la uzina din Oradea, dar poriectul nu a fost luat în calcul, nefiind considerat rentabil de șefii de la Pitești.

Înainte să fie Renault, putea fi un constructor italian. Astfel, în anul 1997, inginerii români au apelat la designerii de la Idea Torino pentru o viitoare colaborare. Aceasta urma să fie vândută la un preţ de aproximativ 5.000 de dolari şi avea misiunea să înlocuiască modelul Nova. Deși automobilul arăta extrem de bine, proiectul nu s-a mai concretizat și Renault a achiziţionat Dacia făcând o versiune nouă denumită SuperNova.

În anul 1987, în urma unei colaborări între Uzina Dacia și fabrica de la Câmpulung Muscel, au fost produse 14 unităţi ale modelului ARO 12 exclusiv pentru reprezentanții MApN. Dacia 4X4 sau Dacia Deceneu cum a mai fost cunoscută a fost produsă pe un şasiu de Aro 10, cutie de viteze de Aro 10 şi caroserie de Dacia 1310 Break. “Nicule, mașina asta nu e nici cal, nic măgar!”, ar fi spus Elena Ceaușescu care a și interzis mașina.

Dacia Extase a fost numele unei serii de 5 prototipuri realizate de uzina Dacia între anii 1992-1994. Acestea erau, de fapt, Dacia 1310, cu ceva modificări de design. Inginerii de la Mioveni nu au reușit însă să schimbe caroseria „bătrânei” Dacii și Extase a rămas doar în memoria lucrătorilor de la uzina Dacia.

La începutul anilor ’80, inginerii de la Mioveni se gândeau la un automobil sport. Astfel, a luat naștere Dacia Brașovia, care ulterior a devenit Dacia Sport. Aceasta avea 2 portiere, a fost fabricată pe un şasiu de Dacia 1310 și venea în trei variante de motorizare: 75, 90 şi 105 cai-putere. Modelul a purtat acest nume întrucât a fost asamblat la Brașov. Niciodată prototipul nu a ajuns model de serie.

Sursa articolului