Un nou studiu arată că recuperarea metalelor rare din deşeurile electronice este mult mai puțin costisitoare decât obținerea acestora prin mineritul tradițional.

Deşeurile electronice reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale planetei.

Mai devreme sau mai târziu nu vom mai fi mulţumiţi de smartphone-urile pe care le utilizăm și vom decide că este timpul să le înlocuim cu altele noi.

Doar în anul 2016, la nivel global, s-au aruncat 44,7 milioane de tone de electronice, potrivit raportului „Monitorul global al deșeurilor electrice și electronice 2017“ al Organizației Națiunilor Unite.

Pentru a vă face o idee cât reprezintă această cantitate de deşeuri electronice, formată din telefoane, laptopuri, cuptoare cu microunde, televizoare, etc., trebuie să ştiţi că ea este de 4.500 de ori mai mare decât masa Turnului Eiffel. Doar 20% din această cantitate de deșeuri electronice a fost reciclată, în mod corespunzător, în anul 2016. Restul deşeurilor au fost, cel mai probabil, incinerate, mărind poluarea din atmosferă sau au fost stocate în depozite, mărind poluarea solului sau a apei.

Renunţarea la electronice, fără ca acestea să fie reciclate corespunzător, este o practică care afectează mediul înconjurător. Vestea bună este că aceste deşeuri electronice ar putea deveni la fel de valoroase precum minele de aur.

Deșeuri electroniceCredit: Baran Azdemir / Getty Images

Se ştie că deşeurile electronice conțin metale prețioase. Chiar dacă cantitatea de metale preţioase dintr-un singur smartphone nu este mare, trebuie să ţinem cont de faptul că în fiecare an, la nivel global, se cumpără aproximativ 1,7 miliarde de astfel de dispozitive electronice. În doar un milion dintre acestea se găsesc aproximativ 34 kg de aur, 15.900 kg de cupru și 350 kg de argint.

Potrivit unui comunicat al American Chemical Society, nimeni nu poate afirma cu siguranţă dacă extragerea acestor cantităţi de metale prin mineritul tradiţional se justifică sau nu din punct de vedere economic.

Pentru a oferi un răspuns la această problemă, un trio de cercetători de la Tsinghua University din Bejing și de la Macquarie University din Sydney au realizat un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista Environmental Science and Technology.

Pentru început cercetătorii au analizat datele obţinute de la opt companii de reciclare din China. Ei au calculat toate costurile asociate cu recuperarea aurului și cuprului din deşeurile electronice reciclate, de la colectarea deșeurilor electronice şi până la achiziţionarea echipamentelor și clădirilor necesare pentru reciclarea acestor deşeuri.

Ulterior, cercetătorii au ţinut cont în calcul şi de posibilele subvenţii guvernamentale şi de banii pe care companiile de reciclare i-ar putea câştiga din vânzarea anumitor componente electronice.

În cele din urmă, cercetătorii au comparat costul total al reciclării metalelor preţioase cu cel al mineritului tradiţional și au concluzionat că mineritul tradiţional generează costuri de 13 ori mai mari decât reciclarea metalelor preţioase din deşeurile electronice.

Desigur, subvențiile guvernamentale pentru reciclarea deşeurilor electronice variază de la o ţară la alta, deoarece costurile aferente reciclării nu sunt la fel peste tot.

China generează cea mai mare cantitate de deșeuri electronice, potrivit raportului ONU, şi din acest motiv nu este surprinzător faptul că şi subvenţiile pe care le primesc firmele de reciclare din această ţară sunt mai mari decât în alte ţări.

Dacă firmele din China constată că reciclarea metalelor preţioase din deșeurile electronice este o activitate profitabilă economic, atunci acest lucru ar putea avea un impact major la nivel global, stimulând interesul pentru colectarea şi reciclarea deșeurilor electronice și în alte țări.

Poate că astfel mai multe companii din China vor fi interesate de acest business şi poate că şi alte companii din alte ţări le vor urma exemplul.

De asemenea, cunoscând efectele deșeurilor electronice asupra mediului înconjurător, poate că ne vom gândi mai mult la ce facem cu smartphone-ul nostru vechi atunci când intenţionăm să-l schimbăm cu unul nou.

Sursă: Futurism

Sursa articolului