Cercetătorii au folosit recent ADN prelevat din scheletul „omului din Cheddar”, care are o vechime de 10.000 de ani, pentru a afla cum arătau primii locuitori ai Marii Britanii.

Secvenţierea genetică a progresat rapid în ultimele decenii şi aceasta a deschis o nouă fereastră spre trecut. Din acest motiv nu este întâmplător faptul că studiul ADN-ului provenit din schelete vechi a condus la descoperiri interesante cu privire la strămoșii noștri.

1. Oamenii moderni s-au încrucişat cu neandertalienii

Paleoantropologii ştiau că oamenii moderni și neandertalienii au trăit împreună în Europa și Asia, dar până de curând natura conviețuirii lor a fost necunoscută.

După ce primul genom mitocondrial neandertalian (ADN localizat în mitocondriile celulei) a fost studiat prin secvenţiere, în anul 2008, arheologii şi geneticienii nu s-au putut pronunţa cu siguranţă dacă oamenii moderni şi neandertalienii s-au încrucişat.

Cranii de om modern și de neandertalian

Un craniu de om modern și un craniu de neandertalian. Credit: Dr. MikeBaxter/wikimedia, CC BY-SA

Secvenţierea genomului complet al unui neandertalian, în anul 2010, a permis compararea acestuia cu ADN-ul omului modern. Rezultatele au arătat că toți oamenii, care nu au trăit în Africa, au fragmente de ADN în genomul lor ce provin de la neandertalieni.

Acest lucru s-ar fi putut întâmpla doar dacă oamenii moderni și neandertalienii s-au încrucişat în urmă cu aproximativ 50.000 de ani, un rezultat care a fost confirmat câțiva ani mai târziu.

 2. Încrucişările le-au permis tibetanilor să trăiască în munți

Analiza ADN-ului prelevat dintr-un deget fosilizat descoperit într-o peșteră din munții Altai, Siberia, despre care paleontologii au crezut că a aparţinut unui neandertalian, a arătat că în acest caz este vorba despre o nouă specie umană, distinctă, dar strâns legată de neandertalieni.

Este vorba despre „omul de Denisova” şi analiza genomului său a arătat că acesta s-a încrucişat cu omul modern.

Tibetanii, care trăiesc în apropierea unora dintre cei mai înalți munți din lume, pot să supravieţuiască la o altitudine unde majoritatea oamenilor suferă din cauza lipsei de oxigen. Analiza genetică a arătat că tibetanii, dar şi locuitorii din Etiopia și Munții Anzi, au adaptări genetice speciale care le permit să trăiască în aerul montan rarefiat.

În prezent se ştie că locuitorii Tibetului au o variantă specifică a unei gene, denumita EPAS1, pe care au moștenit-o prin încrucişare cu „omul de Denisova”.

Creşterea imunității, îmbunatăţirea metabolismului și a dietei în rândul oamenilor moderni se datorează, probabil, variaţiilor genetice benefice care au fost moștenite prin încrucișare atât cu „omul de Neanderthal”,  cât și cu „omul de Denisova”.

3. Oamenii moderni au evoluat surprinzător de repede

Analizele ADN ne arată că strămoșii noștri au evoluat mult mai repede decât s-a crezut inițial.

Un exemplu de adaptare umană îl reprezintă toleranța la lactoză. Capacitatea de digerare a laptelui după vârsta de trei ani nu este universală şi oamenii de ştiinţă presupun că aceasta s-a extins în Europa din Orientul Mijlociu începând cu aproximativ 10.000 de ani în urmă.

Analiza ADN-ului oamenilor din ultimii 10.000 de ani a relevat faptul că această adaptare, care este acum o caracteristică obișnuită în nordul Europei, nu a fost prezentă decât în urmă cu aproximativ 4.000 de ani și chiar și atunci era încă destul de rară. Aceasta înseamnă că răspândirea toleranței la lactoză în Europa trebuie să se fi produs incredibil de rapid.

4. Primii britanici au fost negri

ADN-ul ne arată că, cel mai probabil, „omul din Cheddar”, un reprezentant al populaţiilor de vânători-culegători care au trăit în Europa paleolitică, avea pielea de culoare maro închis, ochii albaștri și nu putea digera lapte.

Scheletul omului din Cheddar

Scheletul  „omului din Cheddar”. Credit: Channel 4

Deși este fascinant și surprinzător că unii dintre primii oameni care au locuit pe o insulă cunoscută în prezent drept Marea Britanie au avut pielea de culoare închisă și ochii albaștri, aceste trăsături fiziologice nu sunt cu totul imprevizibile.

Omul din Cheddar-reconstituire

Omul din Cheddar-reconstituire. Credit: Channel 4

5. Pielea albă specifică populaţiilor europene este o consecinţă a mutaţiilor genetice aduse de populațiile migratoare

Dacă pielea de culoare închisă a fost o caracteristică fiziologică comună în rândul oamenilor care au trăit în Europa în urmă cu 10.000 de ani, cum au ajuns europenii să aibă pielea albă?

În acea perioadă, în Europa nu mai erau multe populaţii de vânători-culegători și chiar şi în lume numărul acestora era foarte mic. Agricultura a înlocuit treptat vânătoarea ca mod de viață, iar în Europa se ştie că agricultura s-a răspândit din Orientul Mijlociu.

Genetica ne-a învățat că această schimbare a implicat și o migraţie semnificativă a populaţiilor umane.

Se ştie că în urmă cu 5.000 de ani a avut loc o migraţie importantă de oameni din stepele din Rusia și Ucraina. În afară de ADN, oamenii din Yamnaia au adus caii domesticiți și roata în Europa și poate chiar limba proto-indo-europeană din care se crede că provin aproape toate limbile europene moderne.

Probabil ca tenul alb se datorează populațiilor migratoare din Yamnaya sau din Orientul Mijlociu. Acesta va deveni ulterior omniprezent ca urmare a beneficiilor sale printre care se numără o adaptare la un nivel scăzut al luminii solare. Se crede că o pigmentare ușoară a pielii îi ajută pe oameni să absoarbă mai bine lumina solară și să sintetizeze vitamina D din ea.

Traducere şi adaptare după Five surprising things DNA has revealed about our ancestors

Sursa articolului